Cuvintele taiau ca o sabie,
Inima,nu carnea.
Ochii vedeau dincolo.
Si mainile cuprindeau lumea.
Lumea lui nu era fascinanta.
Era plina de moarte si durere.
Dar el o iubea.
Era regele ei si o detinea.
"Regina mea intunecata.
Voi fi mereu printul tau morbid,
Vie sau moarta eu te doresc,
Viata ta plina de moarte,
Eu o iubesc"
Ispiratia mea si-a dat "drumul" acum vreo saptamana in timpul orei de economie .Nu ca s-ar supara cineva,inafara de profesorul meu de economie dar na..asta e.
Poezia e cam..proasta.Nu cred ca are vreun sens.Nu prea am eu talent la asa ceva.






